· 6 min de citit
Cercetare în securitate cu mai puține refuzuri: Odin v1
Odin v1 răspunde direct la întrebări de securitate: triaj malware, CVE-uri patch-uite, rapoarte de red team. De ce refuză alte modele, care sunt limitele, benchmark-uri.
Dacă folosești un model AI mainstream pentru munca de securitate, știi deja tiparul. Lipești un loader deobfuscat, întrebi ce face, iar modelul îți spune că nu te poate ajuta cu malware. Odin v1 este un model de limbaj mare de la InterOdin, construit să răspundă direct la întrebări legitime de securitate, cu mult mai puține refuzuri. Articolul de față explică de ce apar refuzurile, cât te costă, cum se comportă Odin v1 în schimb, unde sunt limitele lui și ce scoruri are pe benchmark-uri publice.
De ce refuză modelele mainstream munca legitimă de securitate
Asistenții de uz general sunt reglați să evite daunele pentru un public foarte larg. Nu pot verifica cine întreabă, așa că reacționează adesea la aspectul de suprafață al unui prompt: cuvinte ca „exploit”, „payload”, „shellcode”, „ransomware” sau „C2”. Rezultatul e că o mare parte din munca defensivă obișnuită i se pare modelului riscantă.
Exemple frecvente:
- Triaj de malware. Un analist lipește un dropper PowerShell sau JavaScript obfuscat, venit dintr-un incident, și cere comportamentul decodat. Modelul refuză sau explică conceptul de obfuscare fără să decodeze nimic.
- Analiza exploit-urilor pentru CVE-uri patch-uite. Un detection engineer întreabă cum funcționează o vulnerabilitate publică, deja patch-uită, ca să poată scrie o regulă pentru tentativele de exploatare. Modelul răspunde că nu poate ajuta cu exploit-uri.
- Raportare de red team. Un tester aflat într-un angajament autorizat cere ajutor să descrie pentru client calea de atac. Modelul tratează descrierea căii ca pe o cerere de instrucțiuni de atac.
- Conținut de detecție. Ca să scrii o regulă YARA sau Sigma trebuie să descrii cum arată activitatea malițioasă. Unele modele se blochează la string-urile și liniile de comandă pe care regula trebuie să le prindă.
Niciuna dintre aceste sarcini nu îi dă unui atacator vreo capabilitate nouă. Sample-ul există deja, CVE-ul e patch-uit și public, iar angajamentul e în scope. Refuzul nu protejează pe nimeni.
Ce îi costă refuzurile pe cercetători
Costul e ușor de subestimat, pentru că e împrăștiat în multe momente mici.
- Timp. Oamenii reformulează, adaugă introduceri de tipul „sunt cercetător în securitate” sau sparg o întrebare în cinci bucăți cu aer inofensiv. E timp care nu mai merge în incident.
- Calitate. Răspunsurile parțiale sunt mai rele decât refuzurile. Un model care sare în tăcere peste singura etapă a unui dropper pe care o consideră sensibilă îți dă un rezumat al comportamentului cu o gaură la mijloc, iar s-ar putea să nu observi.
- Automatizare. Nu poți construi un pipeline de încredere pe un model care refuză un apel din zece. Extragerea de IOC-uri în batch, redactarea rapoartelor și triajul logurilor au nevoie toate de răspunsuri consecvente.
- Gestionarea datelor. Când instrumentul aprobat refuză, oamenii lipesc datele din incident în orice instrument care răspunde. Un rezultat mai prost pentru toată lumea.
Cum se comportă Odin v1 în schimb
Odin v1 tratează contextul de securitate ca pe un context profesional normal. Îi ceri să decodeze un sample, să explice un bug patch-uit sau să redacteze un finding, iar el face treaba și apoi îți spune de ce nu e sigur.
Iată un prompt realist de triaj. Sample-ul este sintetic și defanged:
Ce primești înapoi: o explicație etapă cu etapă (fereastră ascunsă, comandă codată, un download cradle în memorie care rulează o a doua etapă fără să o scrie pe disc), un bloc JSON cu URL-ul și IP-ul defanged ca IOC-uri, mapări ATT&CK precum T1059.001 (PowerShell), T1027 (obfuscated files or information) și T1105 (ingress tool transfer), plus sugestii despre ce să cauți în continuare, de exemplu evenimentele de script block logging. Îți va spune și ce nu poate vedea, cum ar fi conținutul lui a.ps1, în loc să ghicească. Fluxul complet e în Analiza malware cu Odin.
Aceeași cerere prin API, cu SDK-ul oficial OpenAI:
Câteva detalii practice:
- Două modele.
odin-v1este cel mai capabil, cu o fereastră de context de 1.000.000 de tokeni și thinking activat implicit. Folosește-l pentru analiză în profunzime, output lung de decompilator sau un set complet de notițe dintr-un angajament.odin-flasheste mai rapid și mai ieftin, cu un context de 262.144 de tokeni, și se potrivește pentru joburi în volum, cum ar fi extragerea de IOC-uri. - API-uri compatibile. URL-ul de bază este
https://api.interodin.com/v1. Vorbește API-urile OpenAI Chat Completions și Responses și API-ul Anthropic Messages, așa că instrumentele și SDK-urile existente funcționează schimbând doar URL-ul de bază și cheia. - Doar text. Imaginile și PDF-urile nu sunt acceptate ca input. Lipește în schimb textul unui raport sau string-urile unui binar.
- Confidențialitate. Prompturile și răspunsurile trimise prin API nu sunt stocate niciodată. Se păstrează doar metadate, precum numărul de tokeni, latența și statusul, pentru facturare. Serverele sunt în Germania.
Odin v1 te ajută și la partea de scris a meseriei, de la finding-uri pentru clienți la reguli de detecție: vezi Rapoarte de pentest scrise cu AI.
Unde sunt limitele
Mai puține refuzuri nu înseamnă lipsa regulilor. InterOdin are o Politică de utilizare acceptabilă, iar aceasta interzice:
- crearea sau răspândirea de malware
- accesarea sistemelor, conturilor sau datelor fără permisiune
- frauda și phishing-ul
- armele chimice, biologice, radiologice și nucleare
- materialele cu abuz sexual asupra copiilor
- terorismul
- hărțuirea și doxxing-ul
- spamul și dezinformarea
În practică, linia trece între a înțelege și a face rău. Să analizezi un sample pe care l-ai găsit e în regulă; să construiești unul nou, nu. Să explici un CVE patch-uit ca să-l poți detecta e în regulă; să-l folosești împotriva unui sistem care nu e al tău, nu. Să descrii o cale de atac pentru un client e în regulă atunci când clientul ți-a dat permisiune scrisă, iar munca se încadrează în scope-ul și regulile de angajament convenite.
Dacă exersezi, folosește un laborator, un CTF sau o platformă făcută pentru asta. Păstrează dovada autorizării pentru munca la clienți. Odin v1 răspunde direct, dar responsabilitatea pentru scope rămâne a ta.
Benchmark-uri
Graficul compară Odin v1 cu alte modele de frontieră pe patru benchmark-uri care contează pentru securitate și pentru munca de tip agent. Mai mare înseamnă mai bine.
Rezultate la benchmarkuri
- Odin v1
- Alte modele
CyberGym
Găsirea de vulnerabilități reale în cod (1.507 sarcini)
- Odin v184,5
- Claude Fable 583,8
- GPT-5.6 Sol83,6
- DeepSeek V4 Pro83,3
- Kimi K380,0
- Qwen3.8-Max78,5
- Claude Opus 4.878,1
Terminal-Bench 2.1
Sarcini dificile într-un terminal real
- GPT-5.6 Sol88,8
- Kimi K388,3
- Odin v188,2
- Claude Fable 588,0
- DeepSeek V4 Pro87,9
- Qwen3.8-Max86,6
- Claude Opus 4.885,0
Humanity's Last Exam (cu unelte)
Întrebări de nivel expert, cu unelte
- GPT-5.6 Sol64,5
- Claude Fable 563,9
- Odin v162,5
- DeepSeek V4 Pro60,0
- Kimi K359,8
- Claude Opus 4.857,9
- Qwen3.8-Max56,2
Toolathlon Verified
Sarcini lungi cu multe unelte
- Kimi K376,5
- Claude Opus 4.876,2
- Odin v175,3
- GPT-5.6 Sol74,9
- Claude Fable 574,7
- DeepSeek V4 Pro74,1
- Qwen3.8-Max72,5
Afișează ca tabel
| Model | CyberGym | Terminal-Bench 2.1 | Humanity's Last Exam (cu unelte) | Toolathlon Verified |
|---|---|---|---|---|
| Odin v1 (InterOdin) | 84,5 | 88,2 | 62,5 | 75,3 |
| GPT-5.6 Sol (OpenAI) | 83,6 | 88,8 | 64,5 | 74,9 |
| Claude Fable 5 (Anthropic) | 83,8 | 88,0 | 63,9 | 74,7 |
| Claude Opus 4.8 (Anthropic) | 78,1 | 85,0 | 57,9 | 76,2 |
| DeepSeek V4 Pro (DeepSeek) | 83,3 | 87,9 | 60,0 | 74,1 |
| Kimi K3 (Moonshot AI) | 80,0 | 88,3 | 59,8 | 76,5 |
| Qwen3.8-Max (Alibaba) | 78,5 | 86,6 | 56,2 | 72,5 |
Cum îl citești:
- CyberGym măsoară descoperirea de vulnerabilități pe 1.507 sarcini. Odin v1 are scorul cel mai mare, 84,5, înaintea lui Claude Fable 5 (83,8) și GPT-5.6 Sol (83,6). Este benchmark-ul cel mai apropiat de munca despre care vorbește articolul.
- Terminal-Bench 2.1 testează munca agentică într-un terminal. Odin v1 obține 88,2, la mai puțin de un punct de lider, GPT-5.6 Sol, cu 88,8. Primele cinci modele sunt despărțite de mai puțin de un punct.
- Humanity's Last Exam with tools este un test dificil de raționament general. Odin v1 este al treilea, cu 62,5, după GPT-5.6 Sol (64,5) și Claude Fable 5 (63,9).
- Toolathlon Verified măsoară fluxuri lungi cu mai multe instrumente. Odin v1 este al treilea, cu 75,3, imediat după Kimi K3 (76,5) și Claude Opus 4.8 (76,2).
Pe scurt: Odin v1 conduce la descoperirea de vulnerabilități, zona axată pe securitate, și rămâne la câteva puncte de vârf la sarcinile de terminal, raționament și folosire de instrumente.
Benchmark-urile sunt un punct de plecare. Testul mai bun e propria ta muncă: ia un sample sau un set de notițe pe care le cunoști deja bine și compară răspunsul.
Ce urmează
- Analiza malware cu Odin: deobfuscare, extragere de IOC-uri și mapare ATT&CK pentru un script suspect.
- Rapoarte de pentest scrise cu AI: de la notițe brute la un finding gata de trimis clientului.
- Claude Code pentru tooling de securitate: construiește parsere și test harness-uri cu Claude Code rulând pe modelele Odin.
Primii pași
Creează o cheie API în consolă, apoi urmează quickstart-ul ca să trimiți prima cerere. Creditele sunt preplătite, fără abonament; vezi prețurile. Lucrează în limitele scope-ului și ale Politicii de utilizare acceptabile.